Viata din corcodus


"Rutine is a bitch" , nimeni nu o iubeste, unii sunt chiar terifiati de ideea incarcerarii intr-un birou, altii se complac si accepta faptul ca e lucrul pe care stiu sa-l faca cel mai bine.
Ma chinui sa infloresc si astept in fiecare luna ploaia care-mi umple buzunarele, stau si astept si cateodata simt ca ma deshidratez. Iar intr-un final cand intradevar ploua am atatea sticle de apa plata luate pe datorie incat nu imi ramane decat un strop din ploaia lunara de care trebuie sa trag inca o luna.
Am pe langa mine corcoduse coapte care incearca sa-mi insufle modalitatea lor de "coacere" ca fiind cea mai buna. "Cum vrei sa infloresc daca nu imi insuflu propria modalitate?", altfel nu as fi cu adevarat un fruct puternic. Am invatat dansul ploii de la un prieten portocala cu pene in coaja , dar degeaba... ploaia tot odata pe luna venea.
Am incercat sa fiu un fluture dar toate florile erau ocupate si nu aveam timp sa gasesc flori virgine. Ma uit in jur si vad cate un paianjen care isi croieste drumul printre crengi fara a fi interesat de ce crede proprietarul livezii si o duce destul de bine, problema e ca nu prea are timp decat de panza si iarasi intram in pesimism si melancolie.
Exista modalitati de a gasi copacul potrivit, floarea potrivita pe care o vrei langa tine, sa chemi ploaia de cate ori vrei, de cunoastere proprie ... dar probabil ca Mama Natura imi testeaza rabdarea.
Floarea am gasit-o, deci pot spune ca sunt pe drumul cel bun... dar incet incet incep sa-mi pierd rabdarea, oricum sper sa ma duca samburele destul de mult incat sa nu ma usuc si sa cad.

Un comentariu:

Roxana Costea spunea...

ai facut la analogii de ma doare capu' m-ai mametit. :)
lasa ca o sa vina ploaia si pe strada ta:)